Ei da... am iesit la o tigara in fata casei. Sunt singura si o adiere de vant imi mangaie fata. Imi place chiar daca imi simt fata putin piscata de adiere. Nu pot sa dorm, nu pot sa scriu, nu pot sa fac nimic. Nu am stare. ganduri multe de parca m-as simti vinovata ma macina. Asa cum stau cu privirea la cer parca uit tot. Chiar si existenta mea. Dar nu uit de tine... Sa incep sa visez cu ochii deschisi, sa alerg ca nebuna prin ploaie ( de parca ar fii prima data!?) sunt niste stari de care mi-e dor... dar cel mai tare mi-e dor de tine. Cand ma saruti ma privesti de fiecare data. Eu ma intimidez, nu stiu cum sa reactionez, si inchid orice fereastra de parca tu mi-ai invada orice colt al interiorului meu... cateodata gandesti ca un copil, altadata ma surprinzi prin maturitatea gandurilor tale... alergi ca o naluca, dispari la fel si apari la fel... Eu am nelamuriri, am vise neterminate cu tine. Atingeri la care visez!...
"-Iar incepi sa visezi cu ochii deschisi!, mi-arunca batranul de pe scaunul care se clatina! De ar cadea, ranjesc eu! uff, nu cade! Ma enerveaza chiar! Incepe sa ma dadaceasca de parca le-ar stii pe toate. stiu ca le stie pe toate, dar totusi! -Speranta stie ca trebuie sa isi faca debutul", imi zambi ironic in continuare si inchise ochii batrani.
Ei da, e greu sa scrii despre ceva concret si in acelasi timp sa speri la raspunsuri. Ele vin cateodata tarziu, altadata in momentul prielnic. Eu acum nu scriu pt raspunsuri. Te caut pe tine printre randuri pentru ca abia ai plecat si mi-au ramas buzele tale lipite pe buzele mele... Te vreau si cateodata te urasc cand nu imi dai semn de viata.
"- Iti multumesc pentru neincredrea pe care mi-o porti!" mi-ai aruncat de la marginea marii. Te-am simtit atunci nervos... Si atunci mi-a fost teama ca poate te pierd.
"-Trezeste-te batrane!", iar batranul nu raspunde... Asa sunt si tacerile tale cateodata grele si reci! Ca batranul care se leagana in scaunul subred. Doar ca atunci cand te-am cunoscut pe tine, in jurul meu erau flori nevazute si miros puternic de parfum... Caldura era din noi pentru noi... iar buzele noastre se sorbeau de parca nu se saturau de dulceata lor...Si daca nu ai inteles nimic din ce am scris, sunt linistita! Nu tre sa citesti printre randuri, inseamna ca nu m-ai inteles pe mine asa cum sunt: La fel ca marea pe care ai vazut-o la ceas tarziu de seara. (Ce frumoasa e noaptea, nu? mai ales daca se oglindeste luna in apele ei!) cand linistita si calma, cand alergica si innebunita de nestare!
Intru in casa, frigul imi inteapa fata...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu